nocturn

azi sunt puține lumini aprinse în oraș
probabil mulți nu-s acasă
cel mai important
e că nici tu nu ești
asta-i căutarea
pe care-mi închipui c-o întreprinzi
cu lumina stinsă
necontrolat

cine sunt eu ca să-ți vorbesc despre liniște
când eu stau cu lumina aprinsă
m-am gândit mult
e ca să pot să te văd

chiar dacă
încă am durerea din coșul pieptului

departe
liniile de tramvai încă sunt călcate
de pantofii tăi grei
pe o altă stradă
câinii merg coadă-n coadă
și oamenii au început să se adulmece în urma lor

uneori
așa mi se pare
că regăsesc și eu
mirosul tău.